Știm mai multe despre inițierea tratamentului cu antidepresive și mai puține despre cum să-l întrerupem în siguranță pentru pacient, atunci când nu mai este necesar. Aceasta este concluzia unei analize Cochrane publicată recent, care abordează problematica studiilor insuficiente în domeniu și a faptului că mulți pacienți continuă nejustificat tratamentul, mult timp peste durata medie recomandată de ghiduri.
La finele lunii trecute, ghidul GINA (Global Strategy for Asthma Management and Prevention) a fost actualizat, prin reiterarea unor precizări anterioare și adăugarea de noi recomandări privind managementul pacienților cu astm în circumstanțele pandemiei de COVID-19.
Să te menții permanent la curent cu progresele din domeniul specialității tale a devenit o provocare, în special pentru medicul de familie, a cărui activitate are un caracter complex prin varietatea patologiei întâlnite în practica cotidiană, dar și prin intervalul de vârstă al pacienților săi, care acoperă, în general, toate etapele vieții. În cele ce urmează, câteva propuneri care pot ușura acest proces.
Peakflowmetrul (PFM) este un mic aparat alcătuit dintr-un tub de plastic prevăzut cu o piesă bucală în care se suflă, rolul lui fiind acela de a măsura cât de tare și cât de repede puteți expira. Valoarea astfel măsurată se numește debit expirator maxim de vârf sau PEF (prescurtare luată din limba engleză), se exprimă în litri/minut și depinde de sex, vârstă și înălțime. Dacă aveți astm, căile aeriene sunt îngustate și atunci măsurătoarea va indica valori mai mici decât la o persoană sănătoasă.
Prin amabilitatea DSP Brașov. Ușor de tipărit, afișat sau înmânat pacienților Dvs.
Interviul motivațional reprezintă o metodă de interacțiune cu pacientul ce are ca scop creșterea motivației acestuia pentru schimbare, orientată spre un obiectiv determinat, cum ar fi renunțarea la comportamentul de risc. Comunicarea este centrată pe pacient și se desfășoară într-o atmosferă empatică și valorizantă, în care se explorează ambivalența firească ce apare în față schimbării.
Detectarea genomului viral în exsudatul nazofaringian prin RT-PCR rămâne metoda de referință pentru diagnosticul infecției cu SARS-CoV-2. Recoltarea nazofaringiană este necesară și pentru testele antigen rapide. Testarea repetată, precum și efectuarea manevrei de către persoane neinstruite cresc riscul complicațiilor. Acestea pot fi benigne (durere, sângerare), dar și severe, așa cum este producerea unei fistule de lichid cefalorahidian.
Clasificarea generală a alopeciilor le împarte pe acestea în alopecii cicatriciale și neciactriciale. Alopeciile cicatriciale se asociază cu alterarea structurii tegumentului adiacent, sunt însoțite de prurit, durere, eritem local, scuame și cruste și necesită, de regulă, biopsia scalpului, ceea ce impune trimiterea pacienților într-un serviciu de specialitate. Mai frecvent întâlnite în cabinetele de medicina familiei sunt alopeciile necicatriciale, în cazul cărora există posibilitatea remisiei spontane sau sub tratament.
Agenția Europeană a Medicamentului a întărit asigurarea Organizației Mondiale a Sănătății privind siguranța imunizării cu vaccinul COVID-19 produs de AstraZeneca. Cu toate acestea, mai multe țări au decis oprirea administrării lui la persoanele cu vârste sub 55 – 60 de ani, luându-se în calcul chiar înlocuirea dozei de rapel cu alt vaccin la cei care au primit deja prima doză. Motivul îl reprezintă o tulburare de coagulare de tip protrombotic, însoțită de trombocitopenie, întregistrată la mai multe persoane, în special tineri, după administrarea vaccinului. O ipoteză privind mecanismul etiopatogenic al acesteia a fost publicată recent.
Informații despre principalele metode de diagnostic și tratament, reacțiile adverse posibile și felul în care acestea pot fi depășite.