Complexitatea consultațiilor din asistența medicală primară și lipsa cronică de timp sunt două din motivele pentru care puțini dintre noi ne interesăm de calitatea somnului pacienților care, la rândul lor, subestimează o serie de simptome legate de tulburările acestuia.
În lumea medicală, toamna înseamnă și reluarea întâlnirilor științifice care, indiferent de forma sub care sunt organizate (simpozion, atelier, conferință), reprezintă o bună ocazie pentru schimbul de experiență. Prezentarea de caz poate servi acestui scop, fiindu-i suficiente doar câteva premise: un debut mai puțin obișnuit, o asociere neașteptată de simptome, evoluția atipică sau abordarea terapeutică aparte.
Odată cu procesul de urbanizare și accentuarea poluării, prevalența rinitei alergice a înregistrat o tendință crescătoare, în prezent estimându-se că aceasta afectează peste 400 de milioane de oameni din întreaga lume. Singura alternativă terapeutică capabilă să influențeze evoluția naturală a bolii, cu beneficii asupra calității vieții pacienților (restabilirea olfacției, simțului gustativ, somnului odihnitor și a vieții sociale normale) este imunoterapia alergenică.
Consumul și intoxicația acută cu substanțe se întâlnesc tot mai frecvent în rândul adolescenților, managementul eficient al problemei necesitând cunoștințe despre proprietățile farmacologice ale diferitelor substanțe și deprinderi pentru evaluarea corectă a riscului și asigurarea îngrijirilor adecvate. Aceste deziderate nu pot fi atinse decât prin colaborarea medic de familie – psihiatru și sprijinul familiei adolescentului cu probleme de consum/abuz de substanțe.
Fenomenul de îmbătrânire a populației se asociază în prezent cu o creștere a prevalenței bolilor netransmisibile și, în acest context, numărul persoanelor care ar trebui să-și administreze zilnic tratamente farmacologice este mare. Cu toate acestea, studiile arată că, în medie, numai 50% dintre pacienți respectă recomandările primite, cu variații în funcție de tipul de patologie.
Statusul vitaminei D este estimat prin intermediul concentrației serice a metabolitului său, 25(OH)D, care reflectă ambele surse de proveniență a acesteia (cutanată și orală). Recomandările privind dozarea 25(OH)D au variat de-a lungul timpului, atât la copil, cât și la adult și cum costul analizei este semnificativ, am considerat utilă o actualizare a principalelor contexte clinice în care ea trebuie indicată.
Despre simțul olfactiv vorbim, în general, puțin și polarizat, fie la superlativ (“Ce parfum!”), fie peiorativ (“Pute!”). Ne-am adus aminte de el în timpul pandemiei de COVID-19, imediat după ce – în mod ironic – un sondaj de opinie derulat prin universul social media, în anul 2019, îl plasa pe ultimul loc în ceea ce privește felul in care îi percepem importanța, comparativ cu a celorlalte simțuri. Mai mult decât atât, într-un alt chestionar, tinerii între 16 și 22 de ani au afirmat că preferă să renunțe, mai degrabă, la el, decât la telefonul mobil.
“Fă ce spune popa, nu ce face” pare să nu se aplice și în cazul medicilor sau cel puțin a unora dintre ei care, în urma experienței profesionale, să străduiesc să evite in viața personală anumite comportamente la risc. Mi s-au părut interesante, din acest punct de vedere, mărturiile consemnate la finele lunii trecute într-un articol publicat […]
Vara este o perioadă cu risc crescut de fotosensibilizare asociată cu anumite tratamente farmacologice și este important să diferențiem reacțiile fototoxice de cele fotoalergice, deoarece abordarea lor se face diferit.
Volumul de memorii “Am fost medic la Auschwitz”, semnat de dr. Nyiszli Miklós este, mai degrabă, un prilej de neliniște, dar numai pătrunzând esența celor întâmplate acolo putem spera că omenirea va ști cum să-și construiască liniștea viitoare.
Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov
