Necesarul energetic și de nutrienți al organismului variază în funcție de mai multe caracteristici individuale și diverși factori ce pot interveni la un moment dat. Evoluția acestuia de-a lungul vieții a fost puțin investigată până acum și circulă in rândul populației generale teoria conform căreia lipsa de vitalitate resimțită și/sau câștigul ponderal înregistrat de unele persoane la 30, 40 de ani sau după menopauză, de exemplu, se datorează ”încetinirii metabolismului”.
Unul dintre argumentele care pot fi folosite în dialogul cu cei care pun la îndoială utilitatea și eficacitatea vaccinării, îl reprezintă cazurile de reinfectare cu SARS-CoV-2, mai numeroase în rândul celor nevaccinați.
Despre importanța și valoarea somnului ca element de bază în păstrarea stării de sănătate s-a scris și vorbit mult în literatura de specialitate a ultimilor ani, fără ca acest lucru să se reflecte proporțional în sfera de preocupări a populației generale și nici a recomandărilor făcute pacienților de către medici, așa cum se întâmplă, de exemplu, cu alimentația sau activitatea fizică. Cu toate acestea, somnul rămâne una dintre necesitățile biologice de bază și orice afectare a sa poate avea consecințe atât asupra stării de sănătate a unui individ, cât și la nivel de siguranță publică.
Un grup de cercetători ai Universității din Liverpool au avut curiozitatea de a urmări ce se întâmplă cu testele antigen rapide pentru infecția cu SARS-CoV-2, atunci când în locul probelor provenind din exsudatul nazo- sau orofaringian se folosesc tampoane îmbibate cu îndulcitori sau băuturi răcoritoare nonalcoolice.
Lipoproteina (a) este privită ca factor de risc independent pentru boala cardiovasculară (BCV) aterosclerotică, atribuindu-i-se din ce în ce mai multă importanță că biomarker în practica clinică.
Antibioticele ar putea reprezenta un factor de risc pentru cancerul de colon în cazul persoanelor cu vârsta sub 50 de ani, o posibilă explicație fiind modificările produse la nivelul microbiomului.
În căutarea unei metode sigure și ușoare de scădere în greutate, mulți pacienți apelează la suplimentele alimentare și terapiile alternative promovate ca atare în absența unor dovezi științifice solide.
Alimentația nesănătoasă pare să se asocieze cu o mai mare prevalență a hematopoiezei clonale cu potențial nedeterminat, o mutație genetică care reprezintă, conform studiilor recente, un factor de risc pentru evenimentele cardiovasculare adverse.
Un subiect controversat în lumea medicală îl reprezintă obezitatea cu profil metabolic normal, a cărei prevalență este estimată a fi între 3% și 22% în populația generală, fiind vorba despre persoane cu obezitate, dar fără disfuncții metabolice. Care este riscul cardiovascular al acestor pacienți?
Dincolo de dificultățile logistice legate de asigurarea a două doze de vaccin în condiții de pandemie, care ar fi putut sugera soluția completării schemei de vaccinare antiCOVID-19 cu două vaccinuri diferite, cazurile de tromboză asociate cu administrarea vaccinului produs de AstraZeneca au determinat autoritățile de sănătate din unele țări să apeleze la această variantă în cazul persoanelor care primiseră o prima doză din acest vaccin și care aparțineau categoriei de vârstă considerată la risc pentru reacția adversă menționată.
Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov
