Lupusul eritematos sistemic

Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală autoimună cronică care afectează mai multe organe și sisteme ale corpului.

În prezent se apreciază că, la nivel global, există aproximativ 3,4 milioane de persoane afectate de LES, dintre care aproximativ 90% sunt femei. Majoritatea cazurilor (circa 65%) sunt diagnosticate înainte de 50 de ani.

Cauze

• incomplet elucidate, se presupune că boala apare ca urmare a unei combinații între factori de risc genetici și expunerea la anumiți factori de mediu, incriminați fiind radiația ultravioletă, consumul de tutun, infecția cu virus Epstein-Barr ș.a.

Simptomele sunt variate și pot imita alte afecțiuni, ceea ce face ca diagnosticarea să fie uneori dificilă:

• erupții cutanate, în special erupția „în formă de fluture” pe nas și obraji

• fotosensibilitate – pielea devine sensibilă la lumina soarelui

• ulcerații bucale

• dureri și inflamații articulare, adesea simetrice

• oboseală extremă și persistentă

• căderea părului

• febră inexplicabilă sau de lungă durată

• anemie (număr scăzut de celule roșii din sânge)

• probleme renale (nefrită lupus), cu edeme, urină închisă la culoare sau cu spumă

• dificultăți respiratorii (din cauza inflamației în plămâni).

• dureri în piept (care pot fi cauzate de inflamația pericardului).

• amețeli, depresie, probleme de memorie

Diagnosticul se bazează pe istoricul medical și o combinație de examene clinice și teste de laborator sau imagistice:

• analize de sânge pentru a detecta anticorpii specifici lupusului, cum ar fi anticorpii anti-nucleari (ANA), anti-ADN dublu catenar (anti-dsDNA) și anti-Smith (anti-Sm).

• test de urină pentru a verifica funcția renală.

• biopsia pielii sau rinichilor, dacă există semne de afectare.

• imagistică medicală (radiografie, ecografie, CT sau RMN) pentru a evalua afectarea organelor interne.

Tratament

• scopul tratamentului îl reprezintă reducerea inflamației și afectării de organ, ceea ce are ca efect creșterea supraviețuirii și a calității vieții.

Tratamentul este personalizat și poate include:

• medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) – pentru a reduce durerile și inflamația articulațiilor.

• antimalarice (cum ar fi hidroxiclorochină) – acestea sunt utilizate pentru a controla simptomele cutanate și articulare și pentru a preveni puseele.

• corticosteroizi – pentru a reduce inflamația severă. Aceștia sunt eficienți, dar pot avea efecte secundare, mai ales la doze mari pe termen lung.

• imunosupresoare – pentru a suprima sistemul imunitar și a preveni deteriorarea organelor. Exemplele includ azatioprină, ciclofosfamidă sau micofenolatul de mofetil.

• biologice – medicamente precum belimumab care țintesc anumite proteine implicate în activitatea sistemului imunitar.

Acest text este conceput pentru a oferi informații utile despre lupusul eritematos sistemic, însă nu înlocuiește sfatul medical profesionist. Dacă vă confruntați cu astfel de probleme, discutați cu medicul dumneavoastră.